Înainte, la o nuntă nu veneau așa mulți oameni cum vin astăzi. Se făceau mai mult în familie și veneau numai cei apropiați. Astăzi, copiii merg la școală, se împrietenesc și după 2-3 zile îi invită la nuntă. Se strâng așa 300-400 de persoane.
Pe vremuri, se făceau nunți cu prosoape pe umăr, era mult mai frumos. Sâmbăta se adunau la fată și se făcea ”tocma”. Acolo mergeau numai oameni bătrâni, dădeau daruri și stăteau până la 12.00.
A doua zi începea nunta adevărată pe la ora 8. Mergeau la băiat acasă, nu se făceau nunțile la cămin, ca acum. Nu era spațiu pentru nuntă, scoteau mobila din cameră și amenajau locul. După obicei, era unul porelict ”staroica”, care făcea mâncarea de dimineață. Asta se numea ”fruștiuc”. El avea un fel de obligație față de mire și făcea mâncarea.
Nici muzica nu era ca acum, cu stații, se cânta la ureche, venea muzicantul și-ți cânta la masă. Era o formație din zonă, de la Liupcova, și aia cânta la toate nunțile. Muzicanții aveau muzică specială pentru nuntă. Pentru cei care iubesc muzica e frumos și acum.
Era și atunci cu furatul miresei, dar nu s-o ducă cu mașina ca acum, o ascundeau undeva și nu trebuia să dai ”nu știu ce” ca s-o răscumperi, era doar tradiția. Era frumos pe atunci…
Când plecai de la mireasă, duminică dimineața se rupea steagul, o melodie care se cânta anume. Și azi o mai doresc mesenii, se cântă mai greu. S-au schimbat multe, dar trebuie să mergem în pas cu moda și să ne acomodăm.